Gâsca Călugăr

In timpul sezonului de imperechere poate fi gasita pe stanci si insule arctice, iar in timpul iernii prefera ca habitat mlastini, pajisti inundate si campuri agricole. Este o gasca mica, cu lungimea corpului de 58-70 cm, anvergura de 120-142 cm si o masa corporala medie de 1,7 kilograme. Gatul si pieptul sunt negre, capul este alb cu un cioc mic si negru, spatele este gri cu dungi albe si negre. Partile inferioare sunt galbui, tartita este alba, iar in timpul zborului, partea inferioara a aripilor este argintie spre gri. Picioarele sunt negre. Masculul seamana foarte bine cu femela. Se hraneste cu iarba, mladite si frunze de la diverse plante acvatice, iar in timpul iernii cu cereale. In salbaticie, durata medie a vietii este de 14 ani.
Locatie si comportament
Se inmulteste cu preponderenta in nordul indepartat al Europei si ierneaza in partea de nord-vest, in special in Marea Britanie si in Olanda. Pasarile parasesc terenurile de cuibarit in lunile august-septembrie si se intorc in mai-iunie. Pe timpul zilei, se hraneste cu iarba. Atinge maturitatea sexuala la varsta de trei ani. Perechile monogame se formeaza in fiecare sezon, dar unele pot ramane impreuna toata viata. In ritualul de imperechere, si masculul si femela isi intind gatul, bat din aripi si striga cat mai tare. Cuibaritul are loc, de obicei, in colonii mici, de 5-50 de perechi. Cuibul este o adunatura de vegetatie pe marginea unei stanci sau pe o insula stancoasa, in preajma unei colonii de pasari de mare. Folosesc acelasi cuib pentru ani la rand.
Populatie
Populatia care cuibareste in Europa este relativ mica, intre 41.000 si 54.000 de perechi, desi multe populatii cheie din Europa au sporit din 1970. Specia nici nu ierneaza si nici nu cuibareste in Romania.
Cuibaritul
Ouale sunt depuse in iunie. Femela cloceste trei-sase oua cu marimea de 77x50 mm, timp de 24-25 de zile. In tot acest timp, masculul pazeste cuibul. Ambii parinti protejeaza puii, care parasesc cuibul la 40-45 de zile de la eclozare. Familia sta impreuna pana la urmatoarea primavara. Scot o ponta pe an.
Amenintari si conservare
Specia a fost extrem de vulnerabila, din cauza vanatorii excesive si a culesului de oua, desi este specie protejata in tot arealul ei. Intra deseori in conflict cu fermierii si acest lucru duce la persecutii pe terenurile unde ierneaza.